Copiii si sportul!

Fiica mea face baschet si fiul meu, inot. Cand ii duc la antrenamente, ma ingrozesc in ambele cazuri: vad copii de 10 ani care nu stiu sa alerge si copii de 8 ani cu 3 randuri de burti. Care sunt cauzele? Pai sa le tratam separat: in cazul copiilor care nu stiu sa alerge la 3 ani, 7 ani sau 10 ani, situatia este clara, parintii au preferat sa ii lase sa se joace pe tablete sau telefoane ori computere sau console. In consecinta, copiii se descurca pe device-uri electronice, nu se descurca insa la nivel fizic, real: nu li s-a dat posibilitatea sa alerge, sa se inpiedice, sa cada, sa se ridice si sa alerge iar. Ma uit in parc si ma ingrozesc cand vad ca un copil cade si imediat parintii il ingrijesc de parca ar avea cine stie ce fractura, cand ala mic, in cel mai rau caz, si-a facut vreo zgaiba....daca si-a facut-o si pe alea. Nu ridic in slavi copilaria pe care am avut-o, insa nu cred ca era copil de 5-10 ani care sa nu aiba genunchii si coatele julite continuu si nu aveam nici pe naiba. Ne curgea sange, ne ridicam si alergam mai departe.

Dar, fara sa facem vreun sport, stiam sa alergam. In cazul copiilor cu randuri de burti la 6-7 ani, situatia mi se pare incalificabila: cum sa ai un copil obez la acea varsta si sa nu fac nimic pt asta?

Cum sa continui sa il hranesti cu fast-food si la ore neregulate si sa il lasi sa stea toata ziua in casa, jucandu-se pe cine stie ce device, in loc sa il scoti in parc si sa il inveti sa mearga pe bicicleta, pe role, pe tricicleta sau trotineta in functie de varsta? Si bineinteles sa il hranesti in consecinta cu o alimentatie sanatoasa, potrivita pentru varsta lui, inclusiv la nivel cantitativ. Daca insa vezi ca respectivul copil are 5-10 kilograme in plus si de abia alearga, cum poti sa ii dai in continuare sa manance? Eu personal nu inteleg, incerc, imi dau toata silinta dar este incomprehensibil pentru mine.

Dar altul este subiectul pentru mine: sportul si copiii sau invers, relatia este reciproca, un element determina si este determinat de celalalt. In speta, ma uit la copii care fac baschet de 2 luni si au rezultate mai bune, decat copii care fac de 3 ani. De ce? Foarte simplu, pentru ca acel copil cu rezultate bune si rapide, a facut sport de mic, a invatat sa prinda o minge de mic copil, sa sara, sa cada, sa alerge, sa topaie, sa isi doreasca, sa fie motivat. La polul opus, copii de 8-9 ani, care au stat pana atunci in casa si de abia s-au miscat, nu stiu sa faca nici unul din elementele enumerate mai sus. Poate credeti ca exagerez insa vad copiii de 10 ani care nu stiu sa prinda o minge. Nu au posibilitatea fizica, sa prinda o minge, ai impresia ca bratele lor, nu au muschii necesari, coordonarea, forta, viteza necesara pentru o operatie atat de simpla. Asta ca sa nu mai vorbesc de faptul ca alergarea, saritura si in genere, orice activitate cu tenta sportiva, este atat de stangace incat ai impresia permanent, ca nu sunt bratele lor, ca au imprumutat pentru scurt timp, respectivele membre si in scurt timp trebuie sa le inapoieze. Acesti copii probabil nu pot recupera niciodata acest deficit. Asa cum copiii care sunt obezi la 7-8 ani, probabil nu vor fi niciodata zvelti.

Ma uit la copiii mei, care sunt sub media lor de inaltime, cu siguranta determinat genetic insa nu au un gram de grasime in plus, alearga corect, au o frumusete de fuleu si sar mai mult decat copii care au 2 capete peste ei. De ce? Foaret simplu pentru ca de cand au invatat sa mearga, au invatat si sa alerge, sa cada, sa se ridice, sa sara, sa prinda o minge, sa loveasca un fluturas cu o racheta, sa mearga pe role, pe trotineta, pe bicicleta, pe biciclete fara pedale, pe skateboard, pe triciclete etc. Si sunt sigur ca daca maine nu ar mai face baschet si tenis sau volei sau orice alt sport, s-ar descurca in scurt timp la fel de bine. Si asta, indraznesc sa cred ca este si datorita jucariilor de exterior pe care le-au avut de mici copii. Absolut toate jucariile pentru afara, au fost cumparate din Noriel, categoric magazinul cu cele mai bune preturi la articolele pentru copii si cele mai bune produse din punct de vedere calitativ. Acestea sunt recomandarile noastre pentru dvs, in materie de role si skateboard pentru copii:

In categoria trotinetelor pentru copii, acestea sunt recomandarile: 


Cum să-ți obișnuiești copilul să mănânce singur

Să învețe să se hrănească în mod independent este una dintre cele mai importante etape din dezvoltarea copiilor. Pentru a le fi cât mai ușor să se adapteze schimbărilor ce vor surveni, este preferabil ca micuții noștri să reușească acest lucru înainte să devină preșcolari. Nu va fi simplu, dar cu răbdare și ținând cont și de sfaturile de mai jos veți reuși cu succes să-i obișnuiți pe copii să mănânce singuri, să manipuleze așa cum trebuie tacâmurile.

De când un copil poate începe să mânânce singur

Specialiștii estimează că un copil începe să-și folosească mânuțele pentru a se hrăni singur în jurul vârstei de 8 luni. Inițial vei observa că apucă hrana (de pildă, pufuleți sau biscuiți) cu toată mâna și că va încerca să o împingă în gură. Nu de puține ori se poate să-și introducă în gură toată mânuța.
În jurul vârstei de 9-10 luni, copilul va începe să-și folosească mai multe degete pentru a apuca hrana și vei sesiza ceea ce experții numesc „apucarea sub formă de pensetă". Începând de acum înainte, mișcările de apucare se vor perfecționa, astfel încât micuțul va ajunge să se hrănească singur tot mai bine.
Nu vei greși deloc dacă vei începe să-l înveți și să-l stimulezi să mănânce adesea singur. Iată cum este recomandat să procedezi:
Oferă-i copilului alimente uscate, nu mari, cu care nu se poate îneca (spre exemplu, pufuleți)
Dă-i câte o bucățică în mână, nu mai multe
Mâncarea va fi pusă pe o tăviță, iar copilul nu va fi lăsat să ia mai multe bucăți odată, în condițiile în care poate fi tentat să le introducă pe toate în gură.
Fă-i o demonstrație de cum ar trebui să apuce mâncarea: să-și folosească degetul mare și cel arătător.
Lasă-l să exerseze de câteva ori, dar nu insista să te imite perfect, întrucât poate începe să fie frustrat și să refuze hrana. Mai bine este să-l lași să-și termine masa așa cum poate.
Poți să tai diverse alimente cu ajutorul unor cuțite cu forme, astfel încât bucățile să fie mai atractive pentru micuțul tău.  Ai grijă ca acestea să fie cât mai mici și supraveghează-l permanent cu mare atenție, evitând  să fie supus riscului de a se îneca.
Continuați să exersați așa pe măsură ce copilul devine tot mai interesat de hrana solidă. După ce vezi că începe să stăpânească mai bine „apucarea sub formă de pensetă", poți începe să-l înveți să se hrănească singur cu lingura.
Ca să-ți fie mai ușor să asiguri tranziția copilului de la fi hrănit de altcineva la a fi capabil să se hrănească independent, este necesar să-i pregătești și un mediu propice. Așa cum ne sfătuiesc și experții în metoda educațională Montessori , un copil va învăța mult mai ușor să mânânce singur dacă vei ține cont și de aceste indicații:
Lasă-l pe copil să participe la mesele în familie- De îndată ce al tău copil se simte confortabil mâncând pe scăunelul său special, ia-l la toate mesele în familie. Chiar dacă-i vei da doar o bucățică de pâine sau un biscuite, lasă-l să stea printre voi și să vă observe.
Pune un covoraș special în aria în care copilul mănâncă, astfel încât să nu fii deloc tentată să-l hrănești mai mult tu pentru a evita mizeria
Încearcă să faci rost de un scăunel special cât mai confortabil, care să-i ofere copilului inclusiv posibilitatea de a atinge pământul cu piciorușele- Dacă vei proceda așa, copilul se va simți mai în siguranță și va fi mai stimulat să încerce și mișcări noi (precum cele de manipulare a unei linguri)
Dacă este posibil, străduiește-te să achiziționezi veselă și tacâmuri nu neapărat de plastic, dar care să fie pe măsura copilului- Acestea l-ar putea încuraja să fie mai dornic să învețe să mănânce singur.
Oferă-i copilului cât mai multe alimente care se pot mânca cu mâna- Astfel, el va ajunge să fie tot mai atras să le țină singur în mână și, treptat, va ajunge să se hrănească tot mai independent.

Cum să-ți înveți copilul să mănânce singur, folosind lingura

Așa cum s-a menționat și mai sus, creșterea interesului copilului pentru altă hrană, în afară de lapte, te va ajuta să-l stimulezi mai ușor să se hrănească singur.
În general, un copil ajunge să manipuleze cu ușurință o lingură și să se servească singur în jurul vârstei de 2 ani. Pentru a reuși acest lucru, este necesar să exersați de la o vârstă mai fragedă.
Cu alte cuvinte, ne sfătuiesc experții, de îndată ce un copil ajunge să stăpânească mai bine „apucarea sub formă de pensetă", poți să-l familiarizezi cu manipularea unei linguri. Apelează la unele cât mai ușoare, preferabil din material plastic și care, eventual, să aibă și un design cât mai atractiv.
Poți să-l înveți pe copil să mănânce singur urmând pașii de mai jos:

Lasă-l să încerce

Este important să-i dai o lingură la îndemână, alături de cea cu care îl hrănești tu. Când va încerca să o introducă în gură în intervalele în care tu nu-i dai în guriță, încurajează-l în acest scop.

Încearcă să încarci lingura cu mâncare

Pentru a începe să asocieze lingura cu mâncarea, poți să-i iei mânuța și să încărcați împreună lingura. Nu exagera însă și lasă-l pe cel mic să decidă câtă mâncare ar vrea în lingură, chiar dacă observi că aceasta este aproape goală.

Oferă-i un castronel separat

Alături de castronelul din care îl hrănești, caută să-i mai oferi și un altul, în care să introducă lingura. Pentru a te asigura că nu se va murdări prea rău și că nu va risipi prea multă mâncare, nu umple de la început castronelul. Optează pentru unul din plastic, cât mai ușor de manipulat, care să aibă și cât mai multă stabilitate.
Pe măsură ce vezi că micuțul manipulează tot mai bine lingura și că reușește să o încarce cu mâncare, ce ajunge în final în gurița sa, poți să-i încarci mai mult castronelul.

Dă-i copilului două castronele

Obiectivul va fi ca al tău copil să reușească să mănânce tot mai mult din castronelul său, cu lingura sa, prin comparație cu ceea ce-i oferi tu. Ai răbdare însă, întrucât poate fi un proces de durată. Din acest punct de vedere, s-a estimat că majoritatea copiilor vor fi capabili de așa ceva cam la 2 ani și jumătate.

Ai grijă ce fel de mâncare îi pui în castronele

În special la început poate fi foarte frustrant pentru copii să se descurce cu lingura prin mâncărurile cu consistența mai lichidă.
Ideal este să-l înveți pe copil să mănânce singur oferindu-i alimente cu consistența mai groasă, precum budincă sau iaurt. Abia după ce vezi că se descurcă poți să-i introduci și alimente precum supe sau sosuri.

Fetita in scaunel special de bebelusi, ce incepe sa se hraneasca singura cu lingura

Cum să-l înveți pe copil să mănânce singur, folosind furculița

Nu te grăbi să-l înveți pe copil să se folosească de furculiță până când nu ești convinsă că manipulează așa cum trebuie lingura, stăpânind „apucarea sub formă de pensetă". Se estimează că este potrivit să începi să-l oboșnuiești pe copil cu manipularea furculiței după vârsta de 18 luni.
Pentru a vă fi mai ușor amândurora, țineți cont de sfaturile de mai jos:
Oferă-i copilului o furculiță de plastic (fără dinți prea ascuțiți), alături de alimente cu bucăți compacte, precum brânza. În schimb, tăițeii și fructele sunt moi, dar și alunecoase, ceea ce poate crea frustrare copilului.
Manipulează-i tu mânuța pentru a reuși să apuce alimentele respective cu furculița. Fii calmă și încurajează-l să încerce de mai multe ori.
Exersați de mai multe ori pe săptămână, profitând de orice ocazie ce-i va oferi copilului posibilitatea să manipuleze o furculiță.
De asemenea, fii răbdătoare și apelează inclusiv la jocuri de rol ce-i vor arăta copilului cât de bine este să ne hrănim cu furculița. Ia jucăriile sale preferate și hrăniți-le cu furculița.
Pe măsură ce crește, copilul va trebui să înțeleagă că nu toată mâncarea se poate mânca cu lingura sau cu mâinile. Este foarte important să se deprindă cu acest demers până când va merge la grădiniță!

Mama se uita cum al ei bebelus se hraneste singur

sursa articol: Qbebe